ProNat

Zein tania ceai 100 gr cutie zinatat

Alimentatia nesanatoasa, stresul, indepartarea de natura sunt problemele omului modern, ducand la obezitate si la un organism plin de toxine. Solutia, atat pentru femei cat si pentru barbati, este ceaiul detoxifiant Zein realizat numai din plante.

Ceaiul Zein ajuta la digestie, pastreaza stomacul activ, elimina continuu toxinele si gazele, reducand eficient greutatea corporala, pastrand insa, masa musculara.

In plus, imbunatateste textura si aspectul pielii, regleaza nivelul colesterolului, al trigliceridelor si scade nivelul glucozei din sange, este eficient in corectarea constipatiei si normalizarea tranzitului intestinal, fara iritarea colonului. Cel mai important rol al plantelor din componenta ceaiului este acela de a slabi sigur si fara efecte secundare.

Se recomanda consumul lichidelor si reducerea consumului de alcool.
Pentru obtinerea celor mai bune efecte de slabire si reglare a metabolismului se recomanda folosirea Ceaiului Zein impreuna cu Capsulele Zein pentru slabit.

Click aici pentru a comanda online ceaiul de pe plafar.net…

Ceai gastric

In bolile de stomac manifestate prin balonari si aciditate crescuta. in ulcerul stomacal si duodenal, in colitele de fermentatie, ceaiurile gastrice aduc un ajutor pretios completand tratamentul indicat de medic.

In acest scop s-au pus la dispozitia bolnavilor de stomac doua ceaiuri in formula carora intra plante cu proprietati antiseptice usor astringente, cicatrizante si calmante ale durerilor.

Formulele:

  1. Flori de coada-soricelului – Flori de galbenele – Flori de musetel – Radacina de odolean -Menta – Papadie
  2. Flori de galbenele – Sunatoare – Coada-soricelului – Troscot – Tintaura – Anason -Coriandru

Click aici pentru a comanda online ceai gastric (60gr)

Ceaiul de pelin, cura, tinctura

Ceaiul de pelin (Artemisia absinthium L. {Fam. Compositae}) se prepara numai prin infuzie dintr-o lingurita de planta cu doua cesti de apa clocotita. Dupa 20 de minute, ceaiul se strecoara, se indulceste si se bea cate un sfert de ceasca cu o jumatate de ora inaintea meselor principale.

Fiind foarte amar, in locul ceaiului se poate prepara o tinctura, din care se iau cate 15-20 picaturi, de trei ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu o jumatate de ora inainte de mesele principale.

Tinctura se prepara din 20 g planta maruntita, care se macereaza in 100 ml alcool de 70°, timp de o saptamana. Sub forma de pulbere in amestec cu miere de albine se pot lua 1-2 g ca tonic si doua-trei g dimineata pe stomacul gol pentru eliminarea viermilor intestimali. Cura dureaza 5 zile.

Cura cu pelin nu se prelungeste prea mult timp deoarece provoaca tulburari digestive si nervoase.

Femeile care alapteaza nu au voie sa foloseasca pelinul, deoarece da un gust amar, neplacut, laptelui. De asemenea, nu se recomanda femeilor gravide.

Celor care au oxiuri (viermi mici care se localizeaza in intestinul gros si in jurul anusului) li se recomanda bai sau clisme cu fiertura de pelin, asociata cu musetel. Plagile purulente sunt ameliorate destul de repede prin bai sau comprese cu pelin.

Planta intra in compozitia ceaiului tonic aperitiv. In industria alimentara se foloseste la prepararea vermutului.

Pelin – tonic amar

Pelinul este cunoscut ca planta medicinala inca din antichitate. In tara noastra creste mai ales in regiunile de campie.

Drogul este format din planta intreaga, Recoltata in timpul infloririi – Herba Absinthii.  Planta contine principii amare, tanin, rezine si ulei volatil.  Este folosita ca tonic amar, stimuland si marind secretia organelor digestive, si uneori contra viermilor intestinali. Se recomanda aproape in toate bolile aparatului digestiv ca lenevirea stomacului, lipsa de aciditate, Varsaturi etc.  Mareste secretia urinara, aducand ameliorare in guta, hidropizie, in general in bolile manifestate prin retinerea apei in tesuturi.

Constipatia intamplatoare

Aceasta varietate de constipatie se poate intalni la oricare persoana care si-a schimbat pentru un anumit timp modul de viata, fie prin deplasarea intr-o alta localitate (delegatie, calatorie) fie prin repaus la pat sau chiar numai printr-o imobilizare relativa (de exemplu cu ocazia unei fracturi).

Reducerea temporarii a alimentatiei sau a ingestiei de lichide are de multe ori un efect constipant. Constipatia din cursul bolilor febrile se datoreste pe de o parte scaderii generale a tonusului muscular si a musculaturii abdominale, iar pe altii parte reducerii alimentelor si lichidelor.

In cursul unor manifestari dureroase, ca de exemplu in colica hepatica sau nefretica, in urma durerii si prin efectul medicamentelor calmante, scade tonusul musculaturii intestinale si se instaleaza constipatia. La aceasta contribuie desigur si reducerea alimentatiei.

In cazurile in care constipatia a aparut ca urmare a administrarii unor medicamente, suprimarea acestora sau corectarea efectului lor constipant readuce functia intestinului la normal. Dupa, o explorare radiologica in care s-a folosit sulfatul de bariu, o clisma sau un purgativ pune capat starii de constipatie.

Efectul constipant al unor alimente poate fi evitat prin folosirea concomitenta a alimentelor ce favorizeaza evacuarea intestinului.

Tratamentul hemoroizilor si al fisurii anale face sa dispara constipatia pe care aceste afectiuni o provoaca.

Sirop de visine

Visinele reduc nivelul colesterolului si al zaharului in singe prevenind in acest fel bolile cardiovasculare.

Aceste proprietati se datoreaza antocianidinelor, substante cu proprietati antioxidante. Antocianidinele sint pigmentii responsabili pentru culoarea rosie a visinelo – acestea impiedica depunerile de colesterol pe vasele sangvine si formarea cheagurilor de sange in artere. De asemenea, antocianidinele intaresc peretii vaselor sangvine, imbunatatesc ritmul cardiac si previn cresterea tensiunii arteriale.

Prepararea siropului de visine:

Sirop de visine – Se aleg visinele bine coapte, se curata de codite si se extrage sucul prin strecuratoare. Sucul obtinut prin stoarcerea visinelor se strecoara, se lasa apoi sa se limpezeasca aprox. 24 ore la rece, dupa care se filtreaza printr-o panza mai deasa.

Pentru prepararea siropului se pune intr-un vas emailat sau inoxidabil 1L suc de visine si 1 kg zahar si se fierbe 10-15 minute la foc potrivit. In timpul fierberii se spumeaza de 2-3 ori. Siropul obtinut se toarna caldut in sticle bine spalate si uscate si se astupa cu dopuri de pluta, dupa care se tin la loc racoros.

Arin negru

Arinul negru este folosit in tratamentul faringitelor si al altor infectii streptococice ale gatului ale gatului, hemoragii intestinale. Scoarta este folosita in febra intermitenta. In medicina veterinara populara decoctul din frunze si scoarta era folosit pentru taieturi sau rani la picioarele animalelor precum si contra febrei aftoase.

Actiune terapeutica: Tonic-astringent, antibacterian si hemostatic (datorita taninurilor, flavonelor si heterozidelor triterpenice).

Frunze de arin negru contin: taninuri, flavone (hiperozida), glucide (zaharoza), steroli , triterpene ( lupenona, taraxerol, taraxerona, glutenona), alnincanona.

Scoarta: 20 % tanin (flobafene), steroli, triterpene (lupeol, taraxerol, taraxerona), a substantelor flavonoide (hiperozid).

Interactiuni medicamentoase: Taninurile reduc adsorbtia tuturor medicamentelor. De aceea recomandam bolnavilor care isi administreaza concomitent si alte medicamente ca administrarea ceaiurilor cu tanin sa se faca la o distanta de 2 ore, dupa administrarea lor.

Medicina umana (polpulara): frunzele crude erau folosite pentru diverse afectiuni ale pielii sau pentru reumatism; decoctul din frunze sau scoarta pentru bai impotriva transpiratiei picioarelor sau pentru reumatism; ceaiul din muguri era folosit pentru dureri de stomac.

Precautii si reactii adverse: nu se cunosc la administrarea corecta si respectarea dozelor. In doze mari si in tratament intern prelungit pot aparea fenomene de constipatie. Persoanelor cu tendinta la constipatie li se recomanda prudenta la administrarea interna.

Arinul negru este un arbore cu inaltimea de pana la 20 m, scoarta neteda, cenusie in tinerete, devine apoi brun negricioasa; lastarii, mugurii sunt lipiciosi; frunzele obovate pana la suborbiculare, stirbite sau trunchiate la varf, pe fata inferioara verzi-galbui, cu peri ruginii in axila nervurilor sunt la inceput lipicioase iar spre toamna devin negricioase; amentii masculi sunt asezati terminal, la capatul lastarilor si sunt alcatuiti din flori cu stamine galbene; amentii femeli, asezati pe lastar sub cei masculi sunt de forma ovoida iar florile au stigmate rosii-brune; inflorirea are loc pe parcursul lunilor martie, aprilie; fructele de tip achena apar in formatiuni asemanatoare unor conuri verzi la inceput, apoi negricioase, solzi lignificati protectori ramanand pe ramura si dupa raspandire fructelor.

Prazul

Prazul este o planta erbacee, bisanuala sau trienala, prevazuta cu un bulb cilindric, cu o tulpina inalta de 30 – 140 cm si cu frunze lanceolate, lungi.

Prazul are au efect antihelmintic, antiinflamator, anticolesterolic, antiseptic, antispasmotic, carminativ, diuretic, expectorant, febrifug, hipoglicemiant, hipotensiv, stomahic, tonic si vasodilatator. Prazul se utilizeaza pentru tratarea gripei, anghinei, arteriosclerozei si bolilor cardiace.

Prazul are valoarea energetica mai mica decat a cepei (158,6 kJ/ 100 g) datorita continutului mai mic de glucide (4,5 – 9,2 %), mai mare de apa (86 – 91 %) si relativ egal de proteine (2,0 – 2,5 %) si lipide (0,25 – 0,44 %).

Continutul de vitamine din 100 g parte edibila este de 30 mg acid ascorbic, 2,0 mg tocoferoli, 0,53 mg nicotinamida, 0,25 mg piridoxina si 0,10 mg tiamina. Substantele minerale variaza intre 0,8 si 0,9 %, cea mai mare cantitate constatandu-se in cazul potasiului 225 mg, calciului 87 mg, fosforului 46 mg, clorului 24 mg, magneziului 18 mg si sodiului 5 mg.

Ceapa de vara (Usturoi de Albania)

Ceapa de vara (Usturoi de Albania)

Extractele au efect dezinfectant, antihelmintic, antibacterial, antiinflamator, anticolesterolic, antiseptic, antispasmotic, carminativ, diuretic, expectorant, febrifug, hipoglicemic, antidiabetic, hipotensiv, stomahic, tonic si vasodilatator.

Se utilizeaza pentru tratarea leziunilor, absceselor, anghinei, arteriosclerozei si bolilor cardiace. Alaturi de efectele medicinale pe care le are ceapa, se poate mentiona ti utlizarea larga a acesteia pentru aromatizarea mincarurilor.

Ceapa de vara este o planta perena cu bulb ovoidal sau globulos, de 20-40 mm in diametru, insotit de bulbi de innoire si bulbili galbui sau bruni, sesili sau scurt pedicelati; tunicile externe sunt pergamentoase, uneori filamentoase, albicioase sau argintii lucioase. Frunzele in numar de 6-9, sunt plane, glaucescente, pe dos pronuntat carenate.

Tulpina inalta pana la 100 cm, in sectiune rotunda, cu miros de usturoi, poate prezenta de la baza pana in zona mediana tecile frunzelor. Inflorescenta multiflora, globuloasa, acoperita initial de o spata membranoasa, albicioasa, lung apiculata la varf. Florile au perigonul campanulat, roz sau purpuriu, rar albicios. Filamentele staminale si stilul exerte, depasesc foliolele perigonale in lungime. Fruct de tip capsula cu seminte trimuchiate, negre, + zbarcite, acute la extremitati.

Planta contine:

  • Glucide (fructoza, glucoza, zaharoza, galactoza, maltoza, celuloza, hemiceluloze), lipide (0,3 – 4,7 %), proteine (2,3 – 21,7 %), saponine ?-sitostrol si substante minerale.
  • Acizii organici sunt reprezentati de: acidul cafeic, acidul clorogenic, acidul ferulic, acid oxalic, acid sinapic,
  • Acizi grasi: acid linoleic, acid linolenic, acid lignoceric, acid palmitic, acid stearic,
  • Vitamine: acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, acid folic, riboflavina, tiamina.

Limbarita

Limbarita este o planta de balta cu frunzele bazale petiolate, cu limbul acut-ovat. Florile sunt mici, trandafiriu-deschise sau albe, dispuse intr-o inflorescenta piramidala Fructul este poliachena. Frecventa din zona stepei in etajul boreal, in mlastini, pe malul lacurilor sau a apelor, baltilor; specie higro-hidrofila.

Actiune terapeutica:  extractele obtinute din frunze au efect antibacterial, anticolesterolemic, astringent, contracceptiv, diaforetic, diuretic, hipoglicemic si hipotensiv. Extractele din radacini au efect antiglicemiant, anticolesterolemic, diuretic, hipotensiv si antibacterian.

Utilizare: extractele din frunze se utilizeaza in tratarea cistitelor, dizenteriei si a calculilor biliari iar cele din radacini pentru tratarea edemelor, nefritelor, diareei si bolilor de ficat.

Creste bine in conditii insorite, se seamana in rasadnita rece imediat ce semintele s-au maturat. Vasul se plaseaza in circa 3 cm apa pentru a se mentine umiditatea in sol. Se procedeaza la repicat si mentinerea plantelor in spatiul respectiv pentru prima iarna, iar plantarea afara se face primavara tarziu. Divizarea se efectueaza primavara sau toamna si foarte simplu se planteaza direct la locul definitiv.

Cautare
Legaturi:
storage units sherwood park